PRECEDÉNȚĂ s.f. Faptul de a preceda; precedent. ♦ Caz de precedență = caz premergător, invocat pentru justificarea unei dispoziții, a unei hotărâri. [Cf. fr. précédence, it. precedenza, lat. praecedentia]. Vezi definitia »

hreápcă (hrépce), s. f. – 1. Greblă mică ce se aplică la coasă. – 2. Vreascuri. – 3. Pădure tînără. Sl., cf. ceh. hrabka „întărire” (Tiktin), rut. hrabki „greblă” (JB, XIX, 87; DAR). La celelalte sensuri pare a se fi produs o confuzie cu hreasc, var. de la vreasc. – Der. hrepcui, vb. (a cosi cu hreapca pusă). Vezi definitia »

tanaboánță s.f. (reg.) ștrengărie, poznă. Vezi definitia »

BIOGENÉTICĂ s.f. Biogeneză (1). [< fr. biogénétique]. Vezi definitia »

GALACTOPOIÉZĂ s. f. galactogeneză. (< fr. galactopoïèse) Vezi definitia »