beúcă (béuci), s. f. – Rîpă, prăpastie. – Var. băucă. Origine necunoscută. Nu este deloc probabilă der. propusă de Diculescu 182, din v. germ. biugo. Este cuvînt de circulație restrînsă. Vezi definitia »

PSOÍTĂ s. f. inflamație a mușchiului psoas. (< fr. psoïte) Vezi definitia »

SÍLVĂ s.f. (Silv.) Unitate de măsură convențională, egală cu un metru cub, care stă la baza unui tarif unic de cubaj, folosită în silvicultură. [< lat. silva – pădure]. Vezi definitia »

MAIÉZĂ s. f. mecanism de susținere și acționare a platinelor de buclare la mașinile de tricotat. (< fr. mailleuse) Vezi definitia »

șilúță s.f. (reg.) nume de plantă. Vezi definitia »