ALÍCĂ, alice, s. f. Fiecare dintre grăunții de plumb folosiți în cartușele pentru vânarea animalelor mici. [Var.: halíce s. f.] – Ngr. haliki „pietricică”. Vezi definitia »

LUNTRÍȚĂ, luntrite, s. f. (Pop.) Luntrișoară. – Luntre + suf. -iță. Vezi definitia »

valónă (idiom) s. (., g.-d. art. valónei Vezi definitia »

POLEIÁLĂ, poleieli, s. f. 1. Faptul de a polei²; (concr.) strat subțire de metal (prețios) cu care se poleiește² un obiect. ♦ Foaie subțire de staniol folosită ca ambalaj, mai ales pentru unele articole alimentare. ♦ Fig. Ceea ce încearcă să dea un aspect bun, frumos, valoros unor lucruri lipsite de valoare; strălucire aparentă; lustru, spoială. 2. Cizelare, șlefuire, lustruire a unui obiect sau, fig., a unei opere literare, științifice etc. [Pr.: -le-ia-] – Polei² + suf. -eală. Vezi definitia »

FELÚCĂ, feluci, s. f. Corabie mică și îngustă, prevăzută cu pânze și cu lopeți, folosită în Marea Mediterană. – Din fr. félouque, it. feluca. Vezi definitia »