PREROGATÍVĂ, prerogative, s. f. Împuternicire, privilegiu acordat în exclusivitate șefului unui stat sau unui demnitar. – Din fr. prérogative, lat. praerogativa. Vezi definitia »

corópcă (-ci), s.f. – 1. Ladă de negustor ambulant. – 2. Ramă de fereastră. – 3. Cantitate de 30 de piei tăbăcite. Rus. korobka „ladă” (Cihac, II 73). – Der. coropcar, s.m. (negustor ambulant). Cf. coroagă. Vezi definitia »

cotulată, cotulate s. f. lovitură cu cotul. Vezi definitia »

TRAHEÍDĂ s. f. (bot.) vas lemnos unicelular prin care circulă seva brută. (< fr. trachéide) Vezi definitia »

RICÍNĂ s. f. toxină vegetală din semințele de ricin, care aglutinează globulele sângelui. (< it. ricina) Vezi definitia »