Loc in care este permisa o actiune locomotorie sau accesul cu ajutorul unui vehicul. Vezi definitia »

GĂÓC, găoáce, s. n. (Var.) Găoace. (cf. găoace) Vezi definitia »

GHIÓC¹, ghioci, s. m. (Bot.; reg.) Albăstrea. – Et. nec. Vezi definitia »

bărbănóc (-ci), s. m. – Varietate de saschiu (Vinca herbacea, Vinca minor). – Var. barbanoc, brăbănoc, brebenoc etc. De la un prototip sl. *barvinokŭ (‹ lat. pervinca), cf. rut., rus. barvinok, pol. barwinek (Miklosich, Fremdw., 77; Berneker 44). Vezi definitia »

STOC s.n. 1. Cantitate de mărfuri care există într-un depozit, într-un magazin etc. 2. (Geol.) Masă de rocă eruptivă consolidată care străpunge stratele scoarței în care se include. [Cf. fr., engl. stock]. Vezi definitia »