térță (-țe), s. f. – 1. Interval muzical dintre două sunete ale gamei la distanța de trei trepte. – 2. Poziție de parare la jocul de scrimă. – 3. Serie de trei cărți succesive în jocurile de cărți. – 4. (Fam.) Codoașă. It. terza. – Der. terția, s. f. (caractere tipografice), din germ. Tertia; tărteț, s. n., din it. terzetto; terțină, s. f., din it. terzina; terțiar, s. n., din fr. tertiaire. – Cf. terțiu. Vezi definitia »

moarte tăcută expr. (intl.) gâtuire, sugrumare, strangulare. Vezi definitia »

SUPIÉRĂ, supiere, s. f. Castron (mare) din care se servește supa la masă. [Pr.: -pi-e-] – Din fr. soupière. Vezi definitia »

CRUCÉTĂ s.f. Platformă orizontală mică fixată deasupra arborelui gabier, servind la fixarea sarturilor arboreților. [< it. crocetta]. Vezi definitia »

VENÚLĂ s.f. 1. Venă mică. 2. Nervură subțire din structura frunzelor. [< lat. venula, cf. fr. veinule]. Vezi definitia »