iuțós, -oásă, adj. (înv.) 1. care este iute. 2. (despre suflet) care solicită voințe. Vezi definitia »

aghiós (aghioáse), s. n. – Imn liturgic care începe cu: ἄγιος ὁ θεός. Mgr. ἄγιος „sfânt”. (DAR). – Der. aghiuță, s. m. (diavol), folosit mai frecvent ca nume propriu; este un dim. care există alături de sfîntulețul „diavolul”, expresie eufemistică avînd o nuanță comico-familiară. Vezi definitia »

ANTIINFECȚIÓS, -OÁSĂ adj. împotriva infecțiilor. (< fr. antiinfectieux) Vezi definitia »

OFTICÓS, -OÁSĂ, ofticoși, -oase, adj. 1. (Adesea substantivat) Tuberculos, ftizic, atacat. ◊ Fig. Fără putere; slab, pipernicit, anemic. 2. (Fam.) Invidios. [Var.: oftigós, -oásă adj.] – Oftică + suf. -os. Vezi definitia »

PARENCHIMATÓS, -OÁSĂ, parenchimatoși, -oase, adj. Care se referă la parenchim, care aparține parenchimului, specific parenchimului, format din parenchim; parenchimatic. – Din fr. parenchymateux. Vezi definitia »