SUPLIMENTÁR, -Ă, suplimentari, -e, adj. Care se adaugă pe deasupra, care completează ceva; care este în plus (peste ceea ce este normal); folosit ca supliment. ◊ Unghiuri sau arce suplimentare = unghiuri sau arce a căror sumă este egală cu două unghiuri drepte (180 Vezi definitia »

țipár, țipári, s.m. (reg.) ardei iute; țipoi. Vezi definitia »

murdar Vezi definitia »

ciumecar, ciumecari s. m. prostănac. Vezi definitia »

UZUFRUCTUÁR, -Ă s. m. f. deținător al unui drept de uzufruct. (< lat. usufructuarius, după fr. usufruitier) Vezi definitia »