ESCÁRPĂ s.f. Taluzul dinspre unitățile proprii al șanțului obstacol dintr-o fortificație. [< fr. escarpe, cf. it. scarpa – taluz]. Vezi definitia »

TOCMEÁLĂ, tocmeli, s. f. 1. Discuție, tratative purtate pentru stabilirea prețului unei mărfi; târguială. 2. Învoială, acord, convenție. ◊ Tocmeală agricolă = (în România între anii 1866 și 1945) contract încheiat între moșieri (sau mari arendași) și țărani la luarea în arendă de către aceștia din urmă a unor parcele de pământ; învoială agricolă. ♦ Condiție. 3. (Înv.) Organizare, rânduială, orânduire. [Pl. și: (înv.) tocmele] – Tocmi + suf. -eală. Vezi definitia »

GRÍMĂ, grime, s. f. Machiaj (pentru actori). – Din grima (derivat regresiv). Vezi definitia »

tráșcă, trăști, s.f. (reg.) ferăstrău pentru tăiat bârne, butuci. Vezi definitia »

URGÉNȚĂ s. f. grabă în a rezolva ceva care nu suferă amânare; însușirea a ceea ce este urgent. ♦ de ~ = imediat, fără întârziere; stare de ~ = situație care impune aplicarea de către stat a unui sistem de măsuri cu caracter politic, militar, economic și social care să-i permită intrarea în război într-un timp foarte scurt. (< fr. urgence) Vezi definitia »