FIDÉL, -Ă adj. 1. Care păstrează credință; credincios, devotat. ♦ (Despre soți) Care nu se înșală, care nu au legături extraconjugale. 2. Exact; care păstrează, reproduce (ceva) întocmai. [< fr. fidèle, cf. lat. fidelis]. Vezi definitia »

cel care se naste cu un anume sex iar prin opertii se transforma in alt sex ! Vezi definitia »

potorél², potoréle, s.n. (reg.; mai ales la pl.) tăiței în formă de pătrățele; potorași. Vezi definitia »

púdel (púdeli), s. m. – Cîine de vînătoare pentru păsări acvatice. Germ. Pudel. Vezi definitia »

PANÉL¹ s. n. 1. metodă de investigație repetitivă în științele social-istorice, în cercetările de marketing etc. pentru urmărirea evoluției unui fenomen prin solicitări de informații, la intervale stabilite în prealabil, de la aceleași grupuri de persoane, unități de desfacere etc. ◊ reuniune-dezbatere. 2. semifabricat dintr-o placă de lemn cu miez de șipci încheiate între două foi de furnir, servind la fabricarea mobilei etc. (< germ. Paneel, /1/ engl. panel) Vezi definitia »