INCENDIATÓR, -OÁRE I. s. m. f. 1. provocator al unui incediu. 2. (fig.) ațâțător, provocator. II. s. n. navă mică cu vele cu exploziv, care servea la incendierea navelor inamice, prin abordare. (< incendia + -tor) Vezi definitia »

BEȚIȘÓR, bețișoare, s. n. Diminutiv al lui băț; bețigaș. – Băț + suf. -ișor. Vezi definitia »

TOCITÓR, -OÁRE, tocitori, -oare, s. m., s. f. 1. S. m. Muncitor care lucrează la carierele de piatră. 2. S. f. Vas mare de lemn în care se pun fructe la fermentat în vederea fabricării vinului, rachiului etc. – Toci + suf. -tor. Vezi definitia »

DIALIZATÓR s. n. dializor. (< dializa + -tor) Vezi definitia »

MINERALIZATÓR, -OÁRE I. adj. care preface un metal în mineral, combinându-se cu el; mineralizant. II. s.n. substanță care favorizează formarea sau cristalizarea unor minerale. (< fr. minéralisateur) Vezi definitia »