UITUCEÁLĂ, uituceli, s. f. Faptul de a uita; lipsă de memorie sau de atenție, nebăgare de seamă; p. ext. distracție, zăpăceală. – Uituc + suf. -eală. Vezi definitia »

CANISTRÉLĂ s.f. (Mar.) Cerc de metal, de lemn sau de frânghie care servește a prinde ori a dirija un obiect sau o manevră în direcția cârmei. [< it. canestrello]. Vezi definitia »

GRANDILOCVÉNȚĂ s. f. (Livr.) Întrebuințare afectată de cuvinte sau de fraze bombastice, umflate. – Din fr. grandiloquence. Vezi definitia »

brấnză-n-stíclă (persoană zgârcită) s. m. și f., g.-d. lui brấnză-n-stíclă; pl. brấnză-n-stíclă Vezi definitia »

CÁNĂ Vezi definitia »