TÍJĂ s.f. 1. Parte a plantelor erbacee care crește de la rădăcină în sus; tulpină, pai. 2. (Tehn.) Piesă de forma unei bare, care suportă solicitări numai în lungul axei sale. [< fr. tige]. Vezi definitia »

crișcă¹ s.f. (reg.) bucățică, felie; drob, crușet. Vezi definitia »

a fi pocit la gură expr. a prevesti lucruri neplăcute, a face pronosticuri defavorabile. Vezi definitia »

TELECINEMATÉCĂ s.f. Colecție de filme pentru televiziune. [Gen. -cii. / < fr. télécinémathèque]. Vezi definitia »

SUBINTENDÉNȚĂ s. f. serviciu în subordinea intendenței. (după fr. sous-intendance) Vezi definitia »