Definita cuvantului evidenția
EVIDENȚIÁ, evidențiez, vb. I. 1. Refl. și tranz. A ieși sau a scoate în evidență; a (se) deosebi, a (se) distinge, a (se) remarca. 2. Tranz. A recunoaște oficial meritele sau succesele obținute în muncă de cineva. [Pr.: -ți-a] – Din evidență.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu evidenția
INTERLINIÁ vb. tr. a despărți prin interlinii. (< fr. interligner) Vezi definitia »
INVIDIÁ vb. tr. a privi cu invidie pe cineva; a pizmui. ◊ a râvni, a dori ceva străin. (< it. invidiare) Vezi definitia »
încârceiá, pers. 3 sg. încârceiáză, vb. I (reg.) a avea cârceie (convulsii). Vezi definitia »
RÚPIA s. f. boală de piele prin cruste purulente care, după ce cad, lasă răni sângerânde. (< fr. rupia) Vezi definitia »
SFÂȘIÁ, sfấșii, vb. I. Tranz. 1. A rupe cu mâna în bucăți, în fâșii, a sfârtica o pânză, o hârtie etc. fără a folosi instrumente tăioase. ♦ Fig. A chinui, a îndurera pe cineva. ◊ Expr. A sfâșia (sau, refl., a i se sfâșia) cuiva inima = a produce (sau a simți) o mare durere. ♦ (Despre animale) A mușca, a sfârtica, a rupe pe cineva sau ceva cu colții, cu ghearele. 2. A ataca pe cineva cu îndârjire, cu răutate; a defăima, a bârfi. [Pr.: -și-a] – Lat. *exfasciare. Vezi definitia »