TAUTOMÉR, -Ă adj. (Chim.; despre substanțe) Care prezintă tautomerie. [< fr. tautomère]. Vezi definitia »

VOCODÉR s.n. 1. Sistem electronic de telefonie în care vorbirea este codificată și apoi reconstituită. 2. Aparat muzical electric de transformare a sunetelor deja existente (pe benzi de magnetofon) prin procedeul analizei, filtrării și sintezei electrice. [< fr., engl. vocoder, germ. Vocoder]. Vezi definitia »

azotobactér, azotobacteri, s.m. v. azotobacter – [MDN] (gen și formă de pl. prin analogie cu aerobacter). Vezi definitia »

CROONER [CRÚ-NĂR] s. m. cântăreț de local care colaborează cu formațiile de jaz comerciale, interpretând melodiile la modă într-un stil dulceag, sentimental. (< amer. crooner) Vezi definitia »

GONFALONIER s. m. Magistrat municipal al unor republici italiene din evul mediu, care purta steagul sau insignele. -Din it. Gonfaloniere Vezi definitia »