mahmudeá (mahmudéle), s. f. – Monedă turcească de aur, bătută de sultanul Mahomed II (1785-1839), de unde i se trage și numele; valora 40 de taleri (mahmudea tare) sau 35 (mahmudea moale), dar s-a depreciat rapid (în 1848 valora 16,24 și respectiv 6,67 franci). – Mr. mahmude, megl. mămudie. Tc. mahmudiyé (Roesler 599; Șeineanu, II, 242), cf. ngr. μαχμουτιές, sb. mahmudija. Vezi definitia »

a se hârși cu lumea expr. a se deprinde (cu necazurile, cu nevoile). Vezi definitia »

DISPLĂCEÁ vb. intr. a nu plăcea. ◊ a nu agrea. (după it. dispiacere) Vezi definitia »

HILÉA s. f. Denumire a pădurii ecuatoriale congoleze. – Et. nec. Vezi definitia »

deoasebirea dintre catedrala si biserica Vezi definitia »