MARTINGÁLĂ s.f. 1. Curea de la ham care nu lasă calul să sară în două picioare. 2. (Mar.) Bară de metal fixată sub bompres, care susține subarbele. 3. (La jocul de cărți) Pontare dublă după fiecare pierdere. [< fr. martingale]. Vezi definitia »

BÍLĂ² s.f. Sferă de lemn, de sticlă, de metal etc. cu care se joacă popice, biliard, care se folosește la rulmenți etc. ♦ (Cu complinirea: albă, roșie, neagră etc.) Notă care se dădea în trecut la unele facultăți. [< fr. bille]. Vezi definitia »

MAROÁNĂ s. f. castană comestibilă, coaptă sau preparată cu sirop de zahăr. (< fr. marron, it. marrone, germ. Marone) Vezi definitia »

CONSOÁNĂ s.f. Sunet format în special din zgomote produse în diferite puncte ale canalului fonator prin închiderea sau strâmtarea acestuia; consonantă; semn grafic, literă care reprezintă un asemenea sunet. [< lat. consona, cf. fr. consonne]. Vezi definitia »

prostălaúcă, prostălaúce, s.f. (reg.) femeie proastă, toantă, năucă, neghioabă. Vezi definitia »