istóv adv. – Cu totul, complet. Sl. istovŭ „adevărat” (Miklosich, Slaw. Elem., 24; Miklosich, Lexicon, 269; Cihac, II, 151; Tiktin; DAR). Sec. XVII, înv. – Der. istov, s. n. (sfîrșit, extremitate, capăt; lichidare, sold; scadență; deces, sfîrșit); istovi, vb. (a termina, a sfîrși; a epuiza, a copleși; a omorî; a cheltui, a risipi; a lichida); istoveală, s. f. (epuizare, oboseală); istovitor, adj. (care istovește). Vezi definitia »

FOV, -Ă adj. v. fauve. Vezi definitia »

ALPATOV, Mihail Vladimirovici (1902-1986), istoric de artă rus. Prof. univ. la Moscova. Lucrări privind arta rusă și cea universală („Arta italiană în timpul lui Dante și Giotto”, „Istoria artei medievale ruse”, „Andrei Rubliov”). Vezi definitia »

ȚUȘCOV, țușcovi, s. m. Pește migrator, asemănător cu oblețul, dar mai mare decât acesta (Chalcalburnus chalcoides). – Et. nec. Vezi definitia »

CEASLÓV, ceasloave, s. n. Carte bisericească cuprinzând anumite rugăciuni și cântări pentru diferite ceasuri (4) ale zilei și care servea cândva și ca abecedar. [Var.: ceasoslóv s. n.] – Din sl. časoslovŭ. Vezi definitia »