Definita cuvantului adducție
ADDÚCȚIE (‹ fr.) s. f. (FIZIOL.) Mișcare efectuată de un mușchi adductor.
Sursa: DE
Sursa: DE
Cuvinte ce rimeaza cu adducție
MONOANDRÍE s.f. Formă de căsătorie în care femeia are un singur soț. [Pron. -no-an-, gen. -iei. / < fr. monoandrie, cf. gr. monos – unic, aner – bărbat]. Vezi definitia »
pătăchíe, pătăchíi, s.f. (reg.) 1. par, ciomag; nuia groasă. 2. femeie urâtă. Vezi definitia »
COGNÍȚIE s. f. facultatea de a cunoaște. (< fr. cognition, lat. cognitio) Vezi definitia »
REPETENȚÍE s.f. Faptul de a rămâne repetent; situația de repetent. [Gen. -iei. / < repetent + -ie]. Vezi definitia »
INARMONÍE s.f. Lipsă de armonie. [Gen. -iei. / cf. fr. inharmonie]. Vezi definitia »