TUARÉGI s. m. pl. Numele unei populații care locuiește în partea centrală a Saharei, în munții Ahaggar și în deșerturile de la nordul Nigerului. [Pr.: tu-a-] – Din fr. Touaregs. Vezi definitia »

DESĂGÍ, desăgésc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A îndesa. – Din desagă. Vezi definitia »

IOBĂGÍ, iobăgesc, vb. IV. Intranz. A face muncă de iobag, a trăi în stare de iobag. – Din iobag. Vezi definitia »

pălăngí, pălăngésc, vb. IV (reg.) a lovi cu putere (doborând la pământ). Vezi definitia »

RABLAGÍ, rablagesc, vb. IV. Refl. (Fam.; despre obiecte) A se învechi, a se uza, a se deteriora (prin întrebuințare îndelungată); (despre ființe) a-și pierde puterile, vigoarea, sănătatea; a se ramoli. [Var.: răblăgí vb. IV] – Din rablagiu (derivat regresiv). Vezi definitia »