ALBUMINOÍD, -Ă, albuminoizi, -de, adj., s. n. 1. Adj. De felul albuminei. 2. S. n. Proteină insolubilă care se găsește în țesuturile de natură cartilaginoasă. – Din fr. albuminoïde. Vezi definitia »

CHELOID (‹ fr. {i}; {s} gr. khele „gheară” + eidos „aspect”) 1. Leziune cutanată circumscrisă, caracterizată prin plăci albicioase sau gălbui, înconjurate de un halo vînăt. 2. Masă elastică de țesut conjunctiv de culoare roșie-vineție, care apare în dermă și în țesutul subcutanat adiacent, pe locul unei cicatrice. Vezi definitia »

ENCEFALOÍD, -Ă adj. (despre tumori) care are aspectul și consistența encefalului. (< fr. encéphaloïde) Vezi definitia »

TIROÍD, -Ă, tiroide, adj. Tiroidian. ◊ Glandă tiroidă (și substantivat, f.) = glandă cu secreție internă, situată în partea anterioară a gâtului, în fața traheii, ai cărei hormoni influențează creșterea, metabolismul etc. – Din fr. thyroide. Vezi definitia »

OSTEOÍD, -Ă adj. (Biol.) Asemănător osului. [Pron. -o-id. / < fr. ostéoïde, cf. gr. osteon – os, eidos – formă]. Vezi definitia »