DEFECTÁ, defectez, vb. I. Refl. (Despre mecanisme, aparate, mașini etc.) A avea un defect (1) sau o defecțiune, a nu mai funcționa; a se strica. ♦ Tranz. A produce un defect (1) la o mașină, la un aparat, la un mecanism etc. – Din defect. Vezi definitia »

SISTÁ vb. tr., refl. a (se) opri, a (se) întrerupe, a (se) suspenda. (< lat. sistere, germ. sistieren) Vezi definitia »

alivánta, adv. – Pe spate, cu picioarele în sus. It. alla banda, prin intermediul pronunțării ngr. ἄλλα βάντα, termen marinăresc, introdus în rom., probabil în sec. XVIII (Scriban; Iordan, BF, VI, 150). Este posibil să aparțină aceleiași familii și alivancă, s. f. (turtă din mălai și brînză); alivenci, s. f. pl. (dans tipic mold.); alivăni, vb. (a întoarce, a răsturna; a înmuia). Evoluția acestor cuvinte nu este clară. Poate să se fi produs, la alivancă, o contaminare cu sl., cf. ceh. (na)liwanec „prăjitură în formă”, de la liti „a forma”; dar cuvintele sl. aduse de Cihac și DAR nu constituie o explicație suficientă în sine. Bogrea, Dacor., III, 724 (și Scriban) explică acest cuvînt prin sl. *olivenka, de la olivnij „în ulei”, care pare îndoielnic; tot Bogrea vede în alivăni un der. de la aliman. Vezi definitia »

DUPLICÁTA s. n. inv. duplicatul unui act, al unei scrisori. (< lat. duplicata) Vezi definitia »

TENDINITA, tendinite, s.f. (Med.)Inflamatie a tendoanelor.- Din fr. tendinite Vezi definitia »