ÎNGRĂDÍ, îngrădesc, vb. IV. 1. Tranz. A împrejmui un teren (cu gard, cu uluci, cu zid etc.); p. ext. a hotărnici. ♦ Refl. Fig. A se pune la adăpost, a se apăra cu ajutorul cuiva sau a ceva. 2. Tranz. Fig. A pune limite, a stăvili. 3. Refl. recipr. (Înv.) A se înțelege, a cădea de acord. – Cf. sl. graditi. Vezi definitia »

padi! interj. (înv. și reg.) cuvânt prin care se îndemnau la mers caii de la căruță. Vezi definitia »

JABORÁNDI s. m. inv. pilocarp. ◊ substanță sudorifică din acest arbust. (< fr. jaborandi) Vezi definitia »

răgădí, răgădésc, vb. IV (reg.; despre cai) a se speria și a o lua razna. Vezi definitia »

posodí, posodésc, vb. IV (reg.) 1. a apăsa; a strânge, a îndesa. 2. (despre pământ) a bătători, a bătuci (cu picioarele). Vezi definitia »