ORLEÁNCĂ s. f. (Reg.) Rișcă. Vezi definitia »

plácă (plắci), s. f. – 1. Tablă, planșă. – 2. Tăbliță de ardezie. – 3. Disc. – 4. Firmă, semn, insignă. – 5. Decorație, decorare. Ngr. πλάϰα (Miklosich, Fremdw., 118; Cihac, II, 688; Graur, BL, V, 74), întărit ulterior de fr. plaque. – Der. placa, vb. (a aplica, a lipi; a părăsi), din fr. plaquer, galicism; placard, s. n., din fr. placard; placaj, s. n., din fr. placaje; plachetă, s. f., din fr. plaquette; platcă, s. f. (tăbliță). Vezi definitia »

HEMÍNĂ, hemine, s. f. Substanță organică produsă prin încălzirea hemoglobinei cu clorură de sodiu și acid acetic, folosită în medicina judiciară pentru identificarea petelor de sânge. – Din fr. hémine. Vezi definitia »

práftoriță, práftorițe, s.f. 1. (pop.) praftură (v.). 2. (reg.) foale de fierărie. 3. (reg.) popă (la jocurile de cărți). Vezi definitia »

níșă (-e), s. f. – Firidă. Fr. niche. Vezi definitia »