MIȘÉL, -EÁ, mișei, -ele, adj., s. m. și f. 1. (Om) de nimic, ticălos, nemernic; (om) laș, fricos. 2. (Înv.) (Om) de condiție modestă, de rând. 3. (Înv. și reg.) (Om) sărac, nevoiaș; (om) vrednic de plâns. 4. (Înv. și reg.) (Om) slab, bolnav, infirm; p. ext. (om) lipsit de energie. – Lat. misellus. Vezi definitia »

portdrapel, portdrapeluri s. n. (glum.) penis în erecție. Vezi definitia »

ZĂBUNÉL, zăbunele, s. n. Zăbunaș. – Zăbun + suf. -el. Vezi definitia »

BOTÉL s. n. vas fluvial vechi transformat în cabană ancorată la malul apei. (< fr. bothel) Vezi definitia »

sisinél (-éi), s. m. – (Banat, Olt.) Anemonă (Anemone pulsatilla, A. Alpina, Pulsatilla pratensis). Origine necunoscută. Poate din sb. sused „vecin”, cu suf. dim., cf. celălat nume al său dedițel. Vezi definitia »