Definita cuvantului alicante
ALICANTE 1. Golf larg al M. Mediterane, pe coasta de SE a Pen. Iberice (Spania), între Cabo de la Nao (în N) și Cabo de Palos (în S). 2. Oraș în SE Spaniei (Valencia), port la M. Mediterană în golful cu același nume: 258 mii loc. (1987). Ind. îngrășămintelor chimice, constr. de mașini și textilă. Vinuri, țigarete și uleiuri vegetale. Turism.
Sursa: DE
Sursa: DE
Cuvinte ce rimeaza cu alicante
ineligibilitáte (i-ne / in-e-) s. f., g.-d. art. ineligibilitắții Vezi definitia »
BOGDAPRÓSTE interj. (Adesea substantivat) Cuvânt prin care se mulțumește pentru un bun căpătat de pomană. ◊ Loc. adj. De bogdaproste = cerut sau căpătat de pomană. ◊ Expr. Ca un pui de bogdaproste = nenorocit, prăpădit. ♦ Exprimă ușurarea celui care a scăpat de o nenorocire, de o grijă etc. [Var.: bodapróste interj.] – Bg. bog da prosti. Vezi definitia »
SINCRONICITÁTE s. f. (Rar) Sincronie. – Din engl. synchronicity. Vezi definitia »
SERIOZITÁTE s. f. 1. însușirea de a fi serios; ținută, comportare care denotă această însușire. ◊ mină serioasă, gravitate. 2. profunzime; temeinicie. 3. parte gravă, importantă a unui lucru. (< germ. Seriosität) Vezi definitia »
ȘOPĂÍTE formă verbală în loc. adv. v. ȘOPĂI. (Fam.) A vorbi cu cineva în șoaptă; a șopti, a șușoti. ◊ Loc. adv. Pe șopăite = în șoaptă. [DEX '98] Vezi definitia »