des (deásă), adj. – 1. Dens, strîns, compact. – 2. (Adv.) Adesea, frecvent. – Mr. ndes, megl. des. Lat. densus (Pușcariu 504; Candrea-Dens., 485; REW 2558; Tiktin; Candrea; Scriban); cf., it., sp., port. (denso), fr. (dense). Cele două sensuri ale cuvîntului rom. apar și în lat. spissus › it. spesso, fr. épais. Este dublet al lui dens, der. densitate, s. f. Der. ades (var. adesea), adv. (frecvent; de multe ori); (a)dese(a)ori, adv. (frecvent, de multe ori); desime, s. f. (densitate; concentrație); desiș, s. n. (înv., densitate; pădure foarte deasă); deset, s. n. (concentrație), cuvînt ce pare inventat de Coșbuc. Cf. îndesa. Vezi definitia »

HÁDES s. n. (Livr.) Infern. – Din fr. hadès. Vezi definitia »

PROCÉS s. n. 1. mers, evoluție, desfășurare (a unui fenomen, eveniment etc.). ◊ prefacere, transformare progresivă. 2. activitate desfășurată de organele judiciare în legătură cu soluționarea unei cauze. 3. pricină supusă spre soluționare unei instanțe judecătorești. 4. ~ -verbal = act oficial prin care se constată un fapt; redarea în scris a discuțiilor și a hotărârilor dintr-o ședință. (< fr. procès, lat. processus, it. processo) Vezi definitia »

STRES, stresuri, s. n. 1. (Med.) Nume dat oricărui factor (sau ansamblu de factori) de mediu care provoacă organismului uman o reacție anormală; p. ext. efect nefavorabil produs asupra organismului uman de un factor de mediu. 2. (Geol.) Presiune laterală tangențială care se produce în sinclinale și determină formarea cutelor muntoase. – Din engl., fr. stress. Vezi definitia »

BRANDES, Georg (pseud. lui Morris Cohen) (1842-1927), critic literar și estetician danez. Inițiator al mișcării culturale scandinave moderne. S-a manifestat ca susținător al naturalismlui și al esteticii pozitiviste („Studii estetice”, „Curente principale în literatura europeană a sec. 19”). A evoluat, sub influența lui Nietzsche, spre radicalismul aristocratic și cultul eroilor („Wolfgang Goethe”, „Caius Iulius Cezar”). Vezi definitia »