Definita cuvantului contemplare
CONTEMPLÁRE, contemplări, s. f. Acțiunea de a (se) contempla. ♦ Atitudine de meditație sau de privire, de observare pasivă a fenomenelor, opusă atitudinii active. ◊ Contemplare vie = percepere nemijlocită, concretă a lucrurilor și a fenomenelor naturii, care apare în procesul interacțiunii dintre om și lumea înconjurătoare și care dă oamenilor, pe baza practicii, o justă reflectare a însușirilor obiectelor; intuire vie. – V. contempla.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu contemplare
RÂNDULUÍRE s. f. v. rândului. [DAR] Vezi definitia »
TIPELCIUÍRE s. f. v. TIPELCIUI. [DLRM] Vezi definitia »
RAFINÁRE s.f. Acțiunea de a (se) rafina și rezultatul ei; rafinaj. ♦ Operația de defibrare fină a pastei din fibre de lemn pentru a obține un grad de măcinare mai ridicat. [< rafina]. Vezi definitia »
SEMNALÁRE, semnalări, s. f. Acțiunea de a semnala și rezultatul ei. – V. semnala. Vezi definitia »
DEFULÁRE, defulări, s. f. Acțiunea de a defula și rezultatul ei. – V. defula. Vezi definitia »