Definita cuvantului contemplativitate
CONTEMPLATIVITÁTE s. f. 1. Trăsătură caracteristică a filozofiei materialiste nemarxiste constând, în esență, în neînțelegerea rolului practicii atât sub raport antropologic, cât și gnoseologic. 2. Caracter contemplativ. – Contemplativ + suf. -itate.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu contemplativitate
a se lovi ca nuca în perete expr. a fi complet / total nepotrivit, a nu se potrivi deloc. Vezi definitia »
MIXTE s.f. pl. – V. mixt (2) [DEX'98] Vezi definitia »
nemoárte s.f. sg. (înv.) nemurire. Vezi definitia »
INDESTRUCTIBILITÁTE s. f. caracterul a ceea ce este indestructibil. (< fr. indestructibilité) Vezi definitia »
ADMÍTE vb. tr. 1. a accepta, a lua drept bun. 2. a îngădui, a permite. 3. a da curs favorabil (unei cereri). 4. a primi (la un examen). (< lat. admittere, după fr. admettre) Vezi definitia »