ȚĂRÚȘ, țăruși, s. m. Par scurt, ascuțit la un capăt, care se înfige în pământ și care servește pentru a fixa sau a lega ceva de el sau pentru a stabili un hotar, o linie de demarcație etc. – Et. nec. Vezi definitia »

MESTECĂNÍȘ, mestecănișuri, s. n. Pădure de mesteceni; grup de mesteceni. – Mesteacăn + suf. -iș. Vezi definitia »

MEȘ², meșuri, s. n. (Reg.) Fiecare dintre inelele care se formează anual în trunchiul copacilor, după care se poate recunoaște vârsta acestora. Vezi definitia »

FOTOFÍNIȘ s.n. Aparat care înregistrează automat ordinea sosirii concurenților dintr-o probă sportivă. [Pl. -șuri, scris și fotofinish, photofinish. / < fr., engl. photo-finish]. Vezi definitia »

ȘOFRĂNÁȘ, șofrănași, s. m. Plantă oleaginoasă din familia compozeelor, cu flori galbene-portocalii, din care se extrage o substanță colorantă; șofrănel (2) (Carthamus tinctorius). – Șofran + suf. -aș. Vezi definitia »