Definita cuvantului anacustică
ANACÚSTICĂ (‹ fr.) adj. Zonă ~ = regiune a spațiului cosmic situată la peste 160 km de supr. Pămîntului, în care propagarea undelor sonore încetează (distanța dintre moleculele de aer este mai mare decît lungimea de undă a sunetului, instalîndu-se tăcerea absolută).
Sursa: DE
Sursa: DE
Cuvinte ce rimeaza cu anacustică
PENÚMBRĂ, penumbre, s. f. 1. Zonă incomplet luminată, cuprinsă între zona umbrită și cea luminoasă din spatele unui corp opac; p. gener. zonă slab luminată; semiobscuritate. 2. (Pict.) Zonă de trecere între lumină și umbră. – Din fr. pénombre. Cf. umbră. Vezi definitia »
CARÉTĂ s. f. trăsură închisă. (< rus. kareta) Vezi definitia »
poscóniță (poscónițe), s. f. – (Trans., Olt.) Pleavă, scame, miriște, resturi, deșeuri. – Var. p(l)osco(l)niță. Sb. poskon, rus. ploskon, ceh. poskonice (Tiktin). Vezi definitia »
PURPURÍNĂ s. f. materie colorantă roșie-purpurie, extrasă din rădăcina unor plante sau obținută sintetic. (< fr. purpurine) Vezi definitia »
INFLORESCÉNȚĂ, inflorescențe, s. f. Ansamblu de flori dispuse pe un ax sau pe un complex de axe în diferite moduri, specifice diferitelor familii de plante cărora le aparține. ♦ Totalitate a florilor dispuse pe un lujer. – Din fr. inflorescence. Vezi definitia »