AMFINEURIÉNI s.m.pl. (Zool.) Clasă de moluște marine inferioare, având corpul acoperit cu plăci calcaroase care se suprapun ca niște țigle; (la sg.) animal din această clasă. [Pron. -ne-u-ri-eni, sg. amfineurian. / cf. fr. amphineures]. Vezi definitia »

CĂLIMANI, Munții ~, masiv vulcanic în NV Carpaților Orientali, între cursul superior al Mureșului la S și depr. Dornelor la N. Alt. max.: 2.100 m (vf. Pietrosu). Trăsături tipic alpine în zona înaltă, cu urme glaciare și pășuni alpine. Zăcăminte de sulf. Izv. carbogazoase. Forme de vulcanocarst (peșterile „Palatul de ciocolată” și „Luanei”) și stîncile „12 Apostoli”. Rezervație naturală complexă (200 ha), declarată în 1990 parc național, cu numeroase specii rare și monumente ale naturii, ca: zîmbrul (Pinus cembra), tisa (Taxus baccata), smîrdanul (Rhododendron kotschyi), floarea de colți (Leontopodium alpinum) etc. Printre păsări se întîlnesc cinghița alpină (Montifringilla nivalis), cocoșul de mesteacăn (Tetrao urogallus), ierunca (Tetrastes bonasia), iar mamiferele sînt reprezentate de rîs (Lynx lynx), jder (Martes martes) etc. Vezi definitia »

BÎLTENI, com. în jud. Gorj, pe Jiu; 7.544 loc. (1991). Expl. de petrol. Mat. de constr. Vezi definitia »

cleombăní, clembănésc, vb. IV (reg.) 1. a vibra, a zbârnâi (o coardă). 2. a clănțăni (din dinți). Vezi definitia »

ÎMPĂINJINÍ vb. IV. v. împăienjeni. Vezi definitia »