BARÓN, baroni, s. m. (În orânduirea feudală din apusul și centrul Europei) Mare senior care avea drepturi absolute pe pământurile sale; (mai târziu) titlu de noblețe intermediar între titlul de cavaler și acela de viconte; persoană care are acest titlu. – Fr. baron. Vezi definitia »

CVINTILIÓN s. n. un milion de cvadrilioane (10³⁰). (< fr. quintillion) Vezi definitia »

CRIOTRÓN, criotroane, s. n. Dispozitiv cu funcție de releu, alcătuit dintr-un fir supraconductor dispus în interiorul unei înfășurări electrice, folosit în construcția unor calculatoare electronice. [Pr.: cri-o-] – Din fr. cryotrone. Vezi definitia »

ANIÓN, anioni, s. m. (Chim.) Ion cu sarcină negativă, care este atras de anod. [Pr.: -ni-on] – Din fr. anion. Vezi definitia »

CORDOFÓN, -Ă adj. (despre instrumente muzicale) cu coarde. (< germ. chordophon) Vezi definitia »