Definita cuvantului antarctida
ANTARCTIDA, continent în emisfera sudică, cuprinzîmd partea centrală a reg. polare, scăldat Oc. Pacific, Atlantic și Indian; 13,97 mil. km2. Continentul este acoperit aproape în întregime de o calotă de gheață cu grosimea medie de 1.720 m (max. 4.300 m) și cu un volum de c. 24 mil. km2, care reprezintă 85,3 la sută din suprafață și 87 la sută din volumul gheții de pe Pămînt. La țărm se formează aisberguri. Relief cu numeroase culmi înalte: Markham (4.350 m), Vinson (5.140 m), Kirkpatrick (4.530 m) etc. Vulcanism activ și astăzi (vf. Erebus 3.794 m). Mici zăcăminte de cupru, molibden, plumb și cărbuni. Climă polar-continentală, cu excepția litoralului. Temperatura medie anuală este de -50 ºC (iarna sub -70 ºC). Precipitații sub formă de zăpadă (300-400 mm/an pe țărm și 100-150 mm/an în interior). Vînturi puternice pe litoral. În „oaze” apar mușchi, licheni, alge și plante cu flori. Pe țărmuri trăiesc foci, pinguini, pescăruși. Au adus contribuții la studierea A.: Shackleton, Amundsen, Scott, Byrd ș.a. Cercetările organizate în cadrul Anului Geofizic internațional au sporit cunoștințele despre A.

Sursa: DE
Cuvinte ce rimeaza cu antarctida
ASUDÁ, asúd, vb. I. Intranz. 1. A secreta sudoare; a transpira, a năduși. ◊ Expr. (Ir.) A asuda sub limbă, se zice despre cei care se plâng că au muncit din greu, fără să fi făcut în realitate (mai) nimic. ♦ A se aburi. Pereții asudă. 2. Fig. A munci depunând mari eforturi; a osteni, a trudi. – Lat. assudare. Vezi definitia »
EXPLODÁ vb. I. intr. 1. (Despre explozivi, proiectile etc.) A face explozie. ♦ (Despre aparate) A sări în aer, a se sfărâma datorită presiunii interioare. ♦ (Despre gaze) A izbucni (într-o erupție). 2. (Fig.) A izbucni, a răbufni într-o discuție. [Var. esploda vb. I. / < lat. explodere, cf. fr. exploser]. Vezi definitia »
DEBORDÁ vb. I. intr. a ieși din albie, a se revărsa; a trece peste marginile unui vas prea plin. II. intr., tr. a vomita. (< fr. déborder) Vezi definitia »
ÁIDA interj. v. haide. Vezi definitia »
LICHIDÁ, lichidez, vb. I. Tranz. 1. A termina, a pune capăt unei acțiuni, unui fapt, unei activități etc. 2. Spec. A îndeplini toate formele necesare pentru ca o situație juridică sau financiară să ia sfârșit. ♦ A plăti (o datorie). 3. (Arg.) A omorî; a asasina. – Din fr. liquider. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z