Definita cuvantului antigonos
ANTIGONOS, numele a trei regi elenistici: A. I Monophthalmos (c. 382-c. 301 î. Hr.), general al lui Alexandru Macedon, diadoh. În 311 î. Hr. și-a extins stăpînirea asupra întregii Asii Mici, Asiriei și N Mesopotamiei, iar în 306 î. Hr. s-a proclamat rege; înfrînt și ucis în bătălia de la Ipsos (301 î. Hr.) de o coaliție a diadohilor. A. II Gonatas, rege al Macedoniei (277-239 î. Hr.), fiul lui Demetrios Poliorcetes. În timpul său, Macedonia elenestică a cunoscut maxima înflorire. A. III Doson, rege al Macedoniei (229-221 î. Hr.). L-a înfrînt la Sellasia (222 î. Hr.) pe Cleomene III, regele reformator al Spartei.
Sursa: DE
Sursa: DE
Cuvinte ce rimeaza cu antigonos
PRODIGIÓS, -OÁSĂ adj. ieșit din comun (prin cantitate, varietate, calitate); uluitor, extraordinar. (< fr. prodigieux, lat. prodigiosus) Vezi definitia »
SCLERÓS, -OÁSĂ, scleroși, -oase, adj. (Rar; despre țesuturi) îngroșat, fibros. – Din fr. scléreux. Vezi definitia »
INSIDIÓS, -OÁSĂ adj. 1. perfid, viclean, înșelător; care întinde, ascunde o cursă. 2. (despre gaze de luptă) care își manifestă acțiunea asupra organismului mai târziu. 3. (despre boli) care apare pe nesimțite, fără simptome vizibile. (< fr. insidieux, lat. insidiosus) Vezi definitia »
CHIPARÓS, chiparoși, s. m. Arbore rășinos conifer cu frunze persistente și cu lemnul rezistent și parfumat, întrebuințat în industrie (Cupressus sempervirens). – Din ngr. kiparíssi. Vezi definitia »
URINÓS, -OÁSĂ adj. De natura urinei; referitor la urină. [Cf. fr. urineux]. Vezi definitia »