ÁTIC, -Ă I. adj. propriu Aticii. ♦ dialect ~ = dialect grec vorbit în Atica; frumusețe ~ă = frumusețe desăvârșită. ◊ care se distinge prin bun-gust sau spirit. ♦ sare ~ă = ironie subtilă, spirit fin. II. s. n. 1. parte a antablamentului, deasupra cornișei, menită să mascheze marginea acoperișului. 2. etaj scund, deasupra cornișei, la nivelul fațadei sau retras. (< fr. attique, lat. atticus, gr. attikos) Vezi definitia »

ANTIARTÍSTIC, -Ă adj. (despre opere) cu caracter opus celui artistic. (< anti- + artistic) Vezi definitia »

CELULÓZIC, -Ă adj. Care conține (sau este format din) celuloză. [< fr. cellulosique]. Vezi definitia »

TERMOELÉCTRIC, -Ă adj. referitor la termoelectricitate. ♦ centrală ~ă = termocentrală. (< fr. thermo-électrique) Vezi definitia »

STECHIOMÉTRIC, -Ă adj. Referitor la stechiometrie. ◊ Calcul stechiometric = calcul pentru stabilirea echivalentului chimic al unui element dintr-o reacție, cunoscându-se cel al altui element din acea reacție. [Pron. -chi-o-, var. stoechiometric, -ă, stoichiometric, -ă adj. / < fr. stoechiométrique]. Vezi definitia »