Definita cuvantului italică
ITALICĂ sau APENINICĂ, Peninsula ~ peninsulă în S Europei, între mările Tireniană, Ionică și Adriatică, mărginită la N de C. Padului; 149 mii km2. Străbătută de la NV spre SE de M-ții Apenini. Climă mediteraneană. Formează o mare parte a terit. Italiei.
Sursa: DE
Sursa: DE
Cuvinte ce rimeaza cu italică
rășínă (rășíni), s. f. – Smoală, catran. – Mr. (a)rușină. Lat. resῑna (Pușcariu 1443, REW 7244), cf. alb. ršinë (Philippide, II, 652). – Der. rășinos, adj. (cu rășină), a cărui der. directă din lat. resῑnōsus (Pușcariu 1444) este incertă. Vezi definitia »
EXEGÉZĂ, exegeze, s. f. Interpretare, comentare, explicare istorică și filologică a unui text literar, religios, juridic. – Din fr. exégèse. Vezi definitia »
BIOELECTROGENÉZĂ s. f. capacitate a unei structuri vii de a produce biocurenți, ca urmare a diferenței de potențial între cele două puncte ale structurii respective. (< bio- + electrogeneză) Vezi definitia »
HIDARTRÓZĂ s.f. Îngrămădire de lichide seroase într-o articulație. [< fr. hydarthrose, cf. gr. hydor – apă, arthron – articulație]. Vezi definitia »
nánă2, náne, s.f. (reg.) ciupercă de gunoi, de câmp. Vezi definitia »