DISOCIÁ, disociez, vb. I. Tranz. 1. (Chim.) A scinda în mod reversibil o moleculă în molecule mai simple sau în ioni; a descompune temporar și reversibil o combinație. ◊ Refl. Atomii se disociază. 2. A despărți, a separa, a delimita între ele noțiuni, probleme, idei care formează de obicei un ansamblu unic. [Pr.: -ci-a] – Din fr. dissocier, lat. dissociare. Vezi definitia »

SEQUÓIA [SE-CVO-] s. m. arbore conifer gigantic din California, cu frunzele aciculare, persistente; arbore-mamut. (< fr. séquoia, lat. sequoia) Vezi definitia »

SCÂLCIÁ, scâlciez, vb. I. 1. Tranz. și refl. A (i se) toci încălțămintea (într-o parte); a (se) deforma. 2. Tranz. Fig. A pronunța incorect cuvintele; a schimonosi, a poci. [Pr.: -ci-a] – Et. nec. Vezi definitia »

DEPLIÁ vb. tr. a desface ceva pliat. (< fr. déplier) Vezi definitia »

RAMBLEIÁ vb. tr. 1. a face un rambleu (1) pentru o șosea, o cale ferată etc. 2. a umple cu rambleu (2) golurile rămase într-o mină în urma exploatării. (< fr. remblayer) Vezi definitia »