BONIFICÁ, bonífic, vb. I. Tranz. A scădea dintr-o factură o sumă oarecare (ca despăgubire pentru lipsa la o marfă, pentru o pierdere sau o deteriorare întâmplătoare sau nepotrivire de calitate). ♦ A face rabat. – După fr. bonifier. Vezi definitia »

REMASTICÁ vb. tr. (despre rumegătoare) a mesteca din nou; a rumega. (< fr. remastiquer) Vezi definitia »

SAPONIFICÁ vb. tr., refl. (despre esteri) a (se) descompune prin hidroliză în acizi grași și alcool. ◊ (despre grăsimi) a (se) transforma în săpun. (< fr. saponifier, it. saponificare) Vezi definitia »

nimicá, nimíc, vb. IV (reg.) a tăia mărunt, a mărunți, a fărâmița, a toca; a dumica. Vezi definitia »

CULCÁ, culc, vb. I. 1. Refl. și tranz. A (se) întinde, a (se) așeza în poziție orizontală (spre a dormi, a se odihni sau a face să adoarmă sau să se odihnească). ◊ Expr. (Refl.) A se culca pe-o ureche (sau pe urechea aceea) = a nu se sinchisi de nimic, a fi nepăsător. Culcă-te sau poți să te culci pe o (sau pe acea) ureche = ia-ți nădejdea; e în zadar să mai păstrezi vreo speranță. ♦ Refl. recipr. (Fam.) A avea raporturi sexuale cu cineva. ♦ Tranz. A adăposti peste noapte; a găzdui. ♦ A pune pe cineva să se întindă sau a se întinde la pământ cu fața în jos (în cadrul unor exerciții militare). 2. Tranz. A pune, a așeza un obiect, o parte a corpului etc. pe ceva sau pe cineva. 3. Tranz. (În expr.) A culca la pământ = a doborî; a ucide. ♦ Refl. (Despre plante) A se pleca, a se îndoi spre pământ. – Lat. collocare. Vezi definitia »