NÁIBA s. f. art. (Fam.; adesea în imprecații) Dracul, diavolul. ◊ Loc. adj. și adv. Al naibii (de...) = grozav, teribil, foarte, peste măsură (de...). ◊ Expr. A da de (sau a vedea pe) naiba = a o păți, a da de bucluc, a-și găsi beleaua. A da (sau a lăsa pe cineva sau ceva) naibii (sau la naiba) = a nu se mai interesa (de cineva sau de ceva), a renunța la... A nu avea nici pe naiba = a se simți bine, a fi perfect sănătos, a nu avea absolut nimic. – Et. nec. Vezi definitia »

CARÁMBA interj. (Liv.) Exclamație cu caracter de imprecație în limba spaniolă. [< sp. caramba]. Vezi definitia »

BEERSHEBA [berșéba] (BE’ER SHEVA), oraș în Israel în N deșertului Negev; 115 mii loc. (1987). Prelucr. lemnului, sticlărie și ceramică, materiale plastice. Universitate. Vezi definitia »

AUCÚBA s. m. arbust cu frunze coriacee, verzi și cu pete galbene, din Japonia, cultivat ca gard viu. ◊ (adj.) mozaic ~ = boală a cartofului, tomatelor etc. produsă de un virus, prin pete galbene pe frunze. (< fr. aucuba) Vezi definitia »

ABÁ, abale, s.f. 1. Țesătură groasă de lână (prelucrată la piuă), din care se confecționează haine țărănești; dimie, pănură. (din turcă aba) Vezi definitia »