DIADÓH, diadohi, s. m. 1. Titlu purtat de generalii lui Alexandru Macedon care și-au împărțit imperiul după moartea acestuia; persoană care avea acest titlu. 2. Titlu purtat de prințul moștenitor al Greciei moderne; persoană având acest titlu. [Pr.: di-a-] – Din fr. diadoque, germ. Diadoche. Vezi definitia »

MOLÓH s.m. (Zool.) Șopârlă din Australia, cu corpul acoperit cu țepi. [< fr. moloch]. Vezi definitia »

ANTIOH, numele a 13 regi elenistici ai Siriei, din dinastia Seleucizilor. Mai importanți: 1. A. I Soter (281-261 î. Hr.), fiul lui Seleucos Nicator. A respins o invazie celtică în Asia Mică. 2. A. II Theos (261-246 î. Hr.) A purtat războaie victorioase împotriva Egiptului elenistic. 3. A. III cel Mare (223-187 î. Hr.) A inițiat o campanie victorioasă în Asia Centrală pînă la Indus (212-205 î. Hr.; înfrînt la Magnesia (190 î. Hr.) de romani, care au cucerit o mare parte din regat. Vezi definitia »

loh gggggggggggg lkll Vezi definitia »

paróh (paróhi), s. m. – Preot care conduce o comunitate de credincioși. Ngr. πάροιϰος. – Der. parohie, s. f. (cea mai mică unitate administrativă bisericească), din ngr. παροιϰιά; parohial, adj. (de parohie). Vezi definitia »