ANDREEV, Leonid Nikolaievici (1871-1919), scriitor rus. Exponent al realismului psihologic și al simbolismului, precum și al expresionismului. Nuvele („Rîsul roșu”, „Poveste calor șapte spînzurați”) și piese de teatru („Anatema”, „Viața omului”) axate pe o problematică filozofică, socială și dominate de o atmosferă tragică. Vezi definitia »

EV s.n. Epocă, eră din istoria omenirii care se caracterizează prin trăsături specifice. [< lat. aevum]. Vezi definitia »

CEBÎȘEV, Pafnuti Lvovici (1821-1894), matematician rus. Prof. univ. la Moscova. Lucrări de analiză numerică, de teoria analitică a numerelor și calculul probabilităților. Vezi definitia »

BLOHINȚEV, Dmitri Ivanovici (1907-1979), fizician rus. Prof. univ. la Moscova. Contribuții în acustică (difuzia sunetului), mecanică cuantică, fizica particulelor elementare, semiconductori. A participat la construirea primei centrale atomo-electrice din lume (1957). Vezi definitia »

BOTEV, Hristo (1848-1876), poet și om politic democrat-revoluționar bulgar. Erou național al poporului bulgar. Conducător al mișcării de eliberare de sub stăpînirea otomană. A desfășurat o intensă activitate în cadrul emigrației bulgare din România (1867-1876), a organizat și a participat la răscoala antiotomană izbucnită în apr. 1876, în timpul căreia a fost ucis. Poeme de factură romantică („Haiducii”, „Hagi Dimităr”, „Spînzurarea lui Levski”, „,Mamei”). Vezi definitia »