PALMARÉS s.n. Listă în care se înscriu victoriile sportive, succesele literare obținute de cineva. [Pl. -suri. / < fr. palmarès, cf. lat. palma – frunză de palmier, simbol al victoriei]. Vezi definitia »

bíne înțelés (priceput bine) adv. + part. (acest lucru a fost ~) Vezi definitia »

CHASLES [șa:l], Michel (1793-1880), matematician francez. Lucrări de geometrie analitică și proiectivă. Vezi definitia »

NEPÉNTES s. n. 1. (ant.) băutură magică, remediu împotriva tristeții. 2. plantă carnivoră și decorativă din regiunea tropicală, ale cărei frunze, răsucite, se termină printr-o mică pungă membranoasă, unde pot cădea insecte și mici reptile, digerate de plantă. (< fr. népenthès, gr. nepenthes) Vezi definitia »

CHERSONES 1. C. Tracic, denumire antică a reg. situate în N bazinului M. Egee, în actuala Pen. Gallipoli. Colonizat de ionieni la sfîrșitul sec. 8 î. Hr., a constituit un important punct de contact între civilizația greacă și cea sud-tracică. 2. C. Tauric, denumire antică a Pen. Crimeea. Cetățile grecești ale C.T. au creat în sec. 5 î. Hr. Regatul Bosporan sau Bosporul Cimmerian, cu reșed. la Panticapaion (azi Kerci). Cucerit de Regatul Pont, condus de Mithridates VI Eupator. C.T. a fost anexat apoi de către Roma (63 î. Hr.). 3. Colonie grecească în Pen. Crimeea, în apropierea actualului oraș Sevastopol, fundată în sec. 5 î. Hr. A întreținut legături comerciale cu orașele grecești din Dobrogea, Histria, Tomis și Callatis. Vezi definitia »