BĂILE TUȘNAD, oraș în jud. Harghita, pe Olt, în S depr. Ciuc; 2.079 loc. (1991). Stațiune balneoclimaterică cu ape minerale carbogazoase, feruginoase, clorosodice, calcice, magneziene, bicarbonate, folosite în tratamentul afecțiunilor cardiovasculare, reumatismale, ale căilor urinare și ale tubului digestiv. Centru turistic (lacul vulcanic „Sfînta Ana”, tinovul Mohoș). Menționat documentar, ca așezare rurală, în 1421. Declarat oraș în 1968, dată pînă la care s-a numit Tușnad-Băi. Vezi definitia »

gad s. m. – (Trans.) Animal, gînganie, lighioană. Sl. gadŭ (DAR). Cuvînt rar. – Der. gadină, s. f. (animal, lighioană), din sl. gadinŭ (Miklosich, Lexicon, 125; Cihac, II, 112), cf. bg. gadin, pol. hadina, rus. gadina; gădinete, s. f. (Olt., sărbătoare de iarnă, care se ține pentru a îndepărta primejdia venirii lupilor); gîdiuță, s. f. (rar, șoarece), dim. de la gad. Vezi definitia »

BELGRAD (BEOGRAD), cap. federală a Iugoslaviei și a Rep. Serbia, port pe Dunăre; 1,7 mil. loc. (1985, cu suburbiile). Nod de comunicații. Aeroport internațional (Surčin). Pr. centru politic, comercial și cultural al țării. Centru ind. (constr. de mașini agricole, autovehicule, rulmenți, prod. electrotehnice, ind. textilă, de conf., chimică). Academie de științe. Universitate (1863). Monumente din sec. 17-19. Muzee. Tîrguri și festivaluri internaționale. Așezare celtică (Singidunum), apoi romană. Cunoscut sub actualul nume din sec. 9. În ev. med. a avut un important rol strategic. Apărat de Iancu de Hunedoara în timpul asediului otoman din 1456. Cucerit de turci în 1521, a rămas sub ocupația acestora, cu unele întreruperi, cînd s-a aflat în stăpînirea Habsburgilor; în 1815 a devenit cap. principatului autonom sîrb sub suzeranitate otomană. Din 1918, capitala Regatului Sîrbilor, Croaților și Slovenilor (din 1927 Iugoslavia). Ocupat de hitleriști în 1941, orașul a fost eliberat (oct. 1944) de Armata Populară de Eliberare a Iugoslaviei în cooperare cu armata sovietică. Vezi definitia »

CENTIGRÁD, -Ă adj. Împărțit în o sută de grade. // adj., s.n. (Subdiviziune) care reprezintă a suta parte dintr-un grad. [Cf. fr. centigrade, it. centigrado]. Vezi definitia »

ASCLEPIÁD² s. m. membru al corporației medicilor greci. (< fr. asclépiade) Vezi definitia »