Definita cuvantului atreu
ATREU (în mitologia greacă), rege al cetății Micene, tatăl lui Agammenon și Menelau, întemeietorul neamului Atrizilor. Pentru a se răzbuna pe fratele său, Tieste, care îi sedusese soția, i-a ucis trei fii, oferindu-i apoi la un banchet mîncăruri gătite din carnea acestora.
Sursa: DE
Sursa: DE
Cuvinte ce rimeaza cu atreu
MINERÉU s. n. aglomerare de minerale în compoziția cărora se găsesc metale, metaloizi. (< fr. minerai) Vezi definitia »
SPONDÉU s. m. 1. picior de vers greco-latin din două silabe lungi. 2. vas pentru libații. 3. arie muzicală lentă la flaut, care însoțea libațiile. (< lat. spondeus, fr. spondée) Vezi definitia »
EMPIRÉU s. n. 1. partea superioară a cerului, unde se credea că se află reședința zeilor; locașul zeilor. 2. (poet.) bolta cerului, firmament. (< fr. empyrée, gr. empyrios, it. empireo) Vezi definitia »
ANDROCÉU s.n. Totalitatea staminelor unei flori. [< fr. androcée, cf. gr. aner – bărbat, oikia – casă]. Vezi definitia »
fușéu, s.m. (reg.) prelungirea a streașinii, construită din scânduri pentru a îndepărta ploaia de pereții casei. Vezi definitia »