jujéu (jujéie), s. n. – 1. Bucată de lemn atîrnată la gîtul cîinilor pentru a-i împiedica să alerge după vînat. – 2. Carcasă prevăzută cu o funie răsucită, unde se leagă și se bat cîinii, în prima zi de luni a postului. – Var. jijeu, jugău. Sl. žĕželĭ „zgardă” (Cihac, II, 161; Tiktin; DAR). Ultima var. indică o încrucișare cu jug. Vezi definitia »

TASÉU, taseuri, s. n. Nicovală mică, folosită de tinichigii pentru a îndrepta tabla. – După fr. tasseau. Vezi definitia »

FILÉU s. n. 1. țesătură în formă de rețea, cu ochiuri pătrate; plasă. ◊ (tenis, volei etc.) plasă dreptunghiulară întinsă între doi stâlpi, care desparte în două terenul de joc. ◊ plasă, rețea subțire și deasă cu care se leagă părul. 2. tricot cu orificii uniform repartizare pe suprafața lui. (< fr. filet) Vezi definitia »

aneu, anei s. m. (pol.) autor necunoscut al unei infracțiuni Vezi definitia »

troleu, trolee s. n. (er.) penis. Vezi definitia »