TAUTOCRÓN, -Ă adj. (Fiz.) Care are loc în timpi egali; care este situat la intervale egale, identice de timp. ◊ Curbă tautocronă = curbă (cicloidă) situată în plan vertical, cu convexiunea în jos, pe care un punct material greu ajunge în punctul cel mai de jos în același interval de timp din orice poziție ar porni fără viteză inițială; mișcare tautocronă = mișcarea mai multor puncte materiale grele care pornesc simultan fără viteze inițiale, din diferite puncte ale unei curbe tautocrone. [< fr. tautochrone, cf. gr. tauto – același, chronos – timp]. Vezi definitia »

CALCARÓN s.n. Cuptor pentru rafinarea sulfului. [< it. calcarone]. Vezi definitia »

TIMPANÓN s.n. Instrument muzical cu coarde de metal care se lovesc cu două ciocănele; (pop.) țambal. [< fr., gr. tympanon]. Vezi definitia »

ANTIFÓN s. n. mic corp plastic care se introduce în ureche pentru a o apăra de zgomote intense. (< fr. antiphone) Vezi definitia »

PICÓN s.n. Instrument pentru sfărâmat ziduri, stânci etc.; pichamăr; (spec.) piesă la un ciocan de abataj. [Pl. -oane, (s.m.) -oni. / < it. piccone]. Vezi definitia »