agúd (agúzi), s. m. – Dud (Morus nigra, morus blanca). Sl. *agoda (Hasdeu 534; DAR), a cărui existență se deduce din forma rom., și din sb. jagoda „fragă”. – Der. agudă, s. f. (dudă). Vezi definitia »

dud (-uzi), s. m. – Arbore cu fructe mici, cărnoase, albe sau negre (Morus alba, Morus nigra). – Mr. dudă, megl. dud. Tc. dud, dut, per. tud (Miklosich, Türk. El., I, 287; Roesler 591; Șeineanu, II, 161; Lokotsch 2118; Berneker 233), cf. alb., sb. dud. – Der. dudă, s. f. (fruct de dud); dudău, s. m. (buruieni bălării), cf. mag. dudva (după Cihac, II, 496 și Löwe 30, rom. provine din mag.), it. duda (Battisti, II, 1399). Vezi definitia »

lud (lúdă), adj. – 1. Prost, nerod, nătărău. – 2. (Olt.) Copil. Sl. ludŭ (Miklosich, Slaw. Elem., 28; Cihac, II, 178; Berneker, II, 744), cf. bg., sb., slov. lud. Cf. zălud. Vezi definitia »

AIUD, oraș în jud. Alba, pe dr. Mureșului; 29.740 mii loc. (1991). Ateliere de reparații; întreprindere metalurgică; combinat de prelucr. a lemnului; prefabricate din beton. Conf., produse alim. Centru pomicol și viticol. Cetate urbană (sec. 13-16); biserică gotică (sec. 16-17), azi muzeu. Pe terit. de azi al orașului se întindea așezarea romană Brucla. Menționat prima oară în 1293. Ocupat de răsculați în 1437; în 1704 a fost ars din temelii de către austrieci; ulterior s-a refăcut. Aici a funcționat, începînd din 1662, colegiul confesional „Bethlen”. În timpul revoluției de la 1848-1849, teatrul unor lupte violente. Aici s-a aflat una dintre cele mai dure închisori ale regimului comunist. Vezi definitia »

baud (fr.) [pron. bo] s. m. Vezi definitia »