OXIHEMOGLOBÍNĂ, oxihemoglobine, s. f. Compus nestabil format în procesul respirației prin acțiunea oxigenului asupra hemoglobinei. – Din fr. oxyhémoglobine. Vezi definitia »

paraférnă (paraférne), s. f. – Bunuri extradotale. Ngr. παράφερνα. Vezi definitia »

PLÓSCĂ, ploști, s. f. 1. Vas de lemn, de lut ars, de metal sau de piele, cu capacitate mică, rotund și turtit, cu gâtul scurt și strâmt, în care se ține băutură și care se poartă atârnat de o curea. ◊ Expr. A umbla cu (sau a purta) plosca (cu minciuni) = a colporta minciuni, a duce vorbe, bârfeli de la unii la alții. 2. (Înv.) Vas în care vânătorul își ținea praful de pușcă. 3. Vas făcut din tablă smălțuită, sticlă, material plastic etc., cu o deschizătură largă în partea de sus, în care urinează bolnavii imobilizați la pat. – Din bg., scr. ploska. Vezi definitia »

SUPRATÓNICĂ s. f. (Muz.) Treapta a doua a modului major și minor; acordul acestei trepte. – Supra- + tonică (după fr. sur-tonique). Vezi definitia »

șúpă³, s.f. sg. (reg.) 1. bucată de drum. 2. (în expr.) a mânca de-a șupa (de șupă) = a mânca în grabă, din fugă. Vezi definitia »