Definita cuvantului bachelită
BACHELÍTĂ (‹ fr., germ.; {s} Baekeland) s. f. Rășină fenolică sintetică, obținută prin condensarea fenolului cu aldehida formică folosită ca material electroizolant și la fabricarea unor obiecte de uz industrial și casnic. A. a fost obținută în 1906 de chimistul belgian L. Baekeland. V. fenoplaste.
Sursa: DE
Sursa: DE
Cuvinte ce rimeaza cu bachelită
PEPÍTĂ, pepite, s. f. Bucată masivă de aur nativ. – Din fr. pépite. Vezi definitia »
SPLENOPTÓZĂ s. f. cădere patologică a splinei. (< fr. splénoptose) Vezi definitia »
ANAGLÍFĂ, anaglife, s. f. 1. Lucrare de sculptură în (baso)relief realizat prin cizelură. 2. Procedeu pe baza căruia se obține imaginea în relief a unui obiect fotografiat. – Din fr. anaglyphe. Vezi definitia »
MÍMICĂ s.f. Arta de a exprima prin gesturi (mai ales prin expresia feței) sentimente și idei; (p. ext.) expresie a feței. [< fr. mimique, it. mimica]. Vezi definitia »
-ÁZĂ I. suf. „enzimă”. II. elem. (med.) „stare”, „situație”, „condiție”. (< fr. -ase, cf. gr. -iasus) Vezi definitia »